Ingrediente: o poală de lobodă (roșie de preferat), o ceapă roșie (uscată), doi morcovi (noi), o rădăcină de pătrunjel (mai subțirică), o rădăcină de păstârnac (partea dinspre vârf), o mână de orez, o lingură de pastă de tomate, 2 linguri de ulei, 3 l apă, sare - după gust, 2 ouă - pentru omletă, oțet aromat pentru acrit - după gust.
Spălați legumele. Curățați-le de coajă și apoi taiați felii de 2-3 mm grosime rădăcinoasele iar ceapa tocați-o mărunt. Alegeți frunzele de tulpină, dar păstrați și o parte din aceasta mai ales din partea superioară a plantei. Spălați frunzele în mai multe ape.
Puneți apa la fiert. Când clocotește adăugați legumele tocate. Puneți un capac și fierbeți 8-10 minute. Adăugați loboda tocată fâșii de aprox. 1 cm. , orezul ales și spălat în câteva ape și pasta de tomate. Mai fierbeți încă 10 minute. Potriviți de sare și stingeți focul.
Din ouă faceți o omletă simplă pe care o rulați și o tăiați fâșii subțiri.
Serviți ciorba caldă sau rece, dulce sau acrită cu oțet aromat, împreună cu fâșii de omletă.
Micul - mereu mă premiază! De data asta, de două ori! Pe cel de-al doilea premiu, îl găsiți puțin mai jos, însoțit de câteva răspunsuri nonconformiste!
La fel cum se pregătește aluatul pentru cozonac, se pregătește și coca pentru pască! Se ia o bucată de aluat bine dospit și se face o foaie groasă de un deget și se așează într-o formă rotundă, bine unsă cu grăsime (unt sau ulei) ori îmbrăcată cu hârtie de copt. Din altă bucată de aluat, se face un sul lung și subțirel, care se răsucește în două și se așează pe marginea formei. Umplutura se face din albușuri bătute spumă tare cu zahăr - după gust și amestecate cu nucă măcinată. Se pune tava astfel pregătită la foc potrivit, aprox. 50 de minute. Cănd este aproape gata, se unge cu gălbenuș crud, ca să capete față rumenă.
Se poate umple cu orice vă place: cu orez cu lapte, cu caș dulce sau sărat, în care adăugați ouă, coajă de lamâie, scorțișoară, zahăr vanilat ori vanilie, cașcaval sau parmezan - după cum vă place!
Spor la lucru și sărbatori cu bine!
Dacă mai aveți răbdare, mai jos, sunt câteva rânduri, care amintesc de mai vechea semnificație a acestei pâini ritualice.
Pasca își are originea pe masa de Paști a evreilor, amintind de hrana folosită de aceștia în pustiu, în timpul eliberării din robia egipteană. Pasca pe care o pregătim noi este dospită și este făcută din grâu curat. Această pâine specială și-a schimbat sensul ritualic inițial. Acum, ea reprezintă trupul lui Hristos - deoarece pâine dospită a mancat Domnul la Cina ce de Taină. Din ajunul Paștelui se pregătește pâine dospită, se taie bucăți mici, se face pachețele și se duce la biserică. Spre sfârșitl Liturghiei din noaptea de Paști, preotul citește o rugăciune a cestor pâini, le binecuvântează și le sfințește stropindu-le cu agheasmă și vin. La sfârșitul slujbei se împart creștinilor - care gustă din ele, ducând și acasă. Din conținutul rugăciunii - foarte veche - reiese că aceia care gustă din pâinea sfințită sunt "părtașii binecuvântării lui Dumnezeu", sunt feriți de boli și neputință.
Bataioasa si imprevizibila, indrazneata si nerabdatoare...Nu prea am incredere in altii si-mi stapanesc cu greu emotiile. Cand sunt suparata, vorbesc cu mine. Sunt sincera, afectuoasa si generoasa... dar mai presus de toate am simtul umorului.
Imi plac copiii mici, animalele si orice lucru - de bun simt - care imi stimuleaza imaginatia.
Sunt optimista si ma multumesc intotdeauna cu ceea ce am - dar am tot timpul pregatite ghearele ascutite, in caz de nevoie.
Banii, puterea si faima - nu inseamna nimic pentru mine.
Sunt o romantica. Nu-mi place sa ma plang si detest sa fiu compatimita.
Iubesc viata si o traiesc din plin chiar daca drumul pe care il aleg, nu este intotdeauna cel mai batatorit.