Aproape an de an, regiunile noastre sunt invadate în cursul lunii mai
de valuri de aer rece, aduc o scădere simțitoare a temperaturii (care,
coborând sub 0 grade, provoacă mari daune în agricultură).
Invaziile cvasiperiodice ale maselor de aer polar
au cea mai mare frecvență în intervalul 9-15 mai.
La noi, "frigul de 10 mai '' este mai puțin fixat în tradiția populară,
în schimb, în statele din centrul și vestul Europei el este cunoscut sub numele de
"Sfinții de gheață".
Sfinții Mamert (11 mai), Pancrațiu (12 mai) și Servațiu (13 mai),
de numele cărora se leagă periculoasele răciri ale timpului din prima jumătate a lunii mai,
nu au nicio legătură legendară cu aceste fenomene meteo și nici sfântul Bonifaciu (14 mai) sau
"Rece Sofie" - "Kalte Sophie", cum îi spune poporul german.
Sfinții de gheață (Saints de glace, Gestrenge Herren, Eisheilige, Eismanner) au trăit în vremuri diferite și nu au nicio legătură unul cu celălalt.
Sfânta Sofia a trăit sub Hadrian,
Pancrațiu e martirizat sub Dioclețian în anul 293,
Servațiu - călugăr de Tongeres - moare în timpul năvălirii hunilor (384),
Mamert - arhiepiscop de Viena și inițiatorul rugăciunilor publice numite "Rogațiuni"
(pentru salvarea Vienei de calamitatea ce o pustiise în anul 468) , moare în anul 477,
iar Bonifaciu - arhiepiscop de Mayenta este masacrat de barbari în anul 755
și nu este vina lor daca biserica îi onorează între 11 și 15 mai,
tocmai în intervalul cel mai rece al lunii mai.
Meteorologic, aceste răciri sunt cauzate de formarea unei zone de slabă presiune în nordul Mediteranei orientale, cuprinzând Grecia, Bulgaria, Marea Neagră și Turcia
și a unui anticiclon în Atlanticul de Nord,
care revarsă spre sud mase de aer groenlandez.
Astrometeorologii au observat că unei perioade reci îi corespunde (după 6 luni) una caldă,
au pus aceste perturbații pe seama asteroizilor.
Astfel, în luna mai, Pământul traversând un roi de asteroizi
(aceștia fiind poziționați între el și Soare),
interceptează o cantitate mare din căldura pe care o primește Pamântul,
provocând o răcire a acestuia.
După 6 luni, are loc o nouă întâlnire cu asteroizii dar de data aceasta
Pamântul se află între Soare și asteroizi.
Acum,Pămîntul va primi o cantitate mai mare de căldură
din cauza reflecției razelor solare pe acești asteroizi.
La noi, aceste răciri ale Sfinților de gheață variază ca dată și intensitate de la an la an
și sunt însoțite în mod frecvent de ninsori și vânt violent.
